Steagul de breaslă al dogarilor sau butierilor- în dialect ”Biedner”- provine de la 1822. ”Bidner”-ii (după denumirea veche) își datorează importanța faptului că o mare parte a vaselor mai mari din case, ateliere sau gospodării agricole erau produse de catre aceștia iar resursa în lemn provenea din belșug din pădurile comunale din apropiere. Meșterii breslei […]
Fiind a doua cea mai mare breslă din oraș, croitorii ocupă locul al doilea în ordinea paradei lolelor. Meșterii croitori în costum burghez își poartă cu ei lada breslei și merg sub steagul breslei, purtătorul de steag îl leagăna în mod corespunzător, astfel încât stindardul să se desfășoare în așa fel încât inscripția și stema […]
Fiind cea mai veche și cea mai mare breaslă din oraș, cizmarii conduc parada. Chiar și înainte de parada tuturor breslelor, care fuseseră unite din 1912, cizmarii aveau ca simbol „căpitanul”, care a preluat conducerea întregii parade de atunci. El este însoțit de doi „îngeri”. Friedrich Franz Fronius o descrie astfel. Îngerașii: „În acest scop, […]
Descriere Breasla blănarilor a fost o breaslă importantă în localitate și datorită vânatului numeros din pădurile comunei. Căciula de nevăstuică ca element important al costumului festiv de cetățean poate indica importanța acestui meșteșug. Meșterii blănari purtau sub steagul propriu lada de breasla pe care trona o vulpe impaiată. O calfă duce la capătul unui catarg […]